Studiu: 79% din clujeni doresc să comande legume proaspete de la producătorii locali, cu livrare directă

Studiu: 79% din clujeni doresc să comande legume proaspete de la producătorii locali, cu livrare directă Lasă un comentariu

În perioada 10 aprilie – 15 mai 2020, Rural Development Research Platform și Institutul de Cercetări Economie și Sociale Gh. Zane au desfășurat o anchetă sociologică, pe bază de chestionar online, pentru a identifica schimbările comportamentale în ceea ce privește decizia de achiziționare a legumelor proaspete direct de la producători locali, cu livrare directă în perioada situației de urgență.

Conform studiului, consumatorii din Cluj-Napoca sunt familiarizați cu conceptul de lanț de aprovizionare scurtă, în zonă existând diverse inițiative de sprijinire a acestui concept (Cutia țăranului, Nod Verde ș.a.), aspect care este evidențiat prin procentul ridicat al respondenților (30,77%) care au declarat că au comandat legume proaspete direct de la producători locali, cu livrare directă, înainte de data de 16 martie. Ulterior acestui moment, 48,52% din respondenți au ales această modalitate de achiziție.

Schimbarea în modul de achiziție a legumelor proaspete în Cluj-Napoca, ca reacție a consumatorilor la restricțiile impuse de autorități, demonstrează orientarea comportamentului consumatorului către variante alternative privind aprovizionarea cu produse agroalimentare. 

Conform autorilor studiului, cel mai important aspect relevat este modul în care respondenții consideră că vor menține acest comportament de achiziție și după încetarea stării de urgență. Astfel, 79,28% dintre respondenți consideră că vor apela la această modalitate de aprovizionare, un procent mai mare cu 30,76% față de cei care deja au cumpărat legume direct de la producători, cu livrare directă, de la instaurarea stării de urgență.

Peste 79% din respondenții din Cluj-Napoca au răspuns că după încetarea crizei COVID 19 vor comanda legume proaspete de la producători locali, cu livrare directă

Deși aceste date nu prezintă dovezi suficiente pentru a considera că, după ridicarea stării de urgență, comportamentul de achiziție directă va avea o inerție ridicată, producătorii și administrațiile publice trebuie să identifice politici și strategii de stimulare a acestui tip de comportament. 

Se observă, astfel, o creștere a gradului de interes al consumatorului pentru produsul local, proaspăt și cu valori nutritive sporite, comportament care ar putea avea un impact important în creșterea calității vieții consumatorului. În același timp, datele obținute indică un fenomen de creștere a încrederii în relația dintre consumator și producătorul local, iar acest aspect constituie un factor important în trasarea și eficientizarea lanțurilor scurte de aprovizionare. 

Criza actuală, pe lângă faptul că a provocat o situație de insecuritate alimentară, a dovedit și faptul că viabilitatea lanțurilor scurte de aprovizionare (LAS) contribuie în mod cert la atenuarea efectelor crizei economice și alimentare și chiar la depășirea acesteia. În ultimii ani, sustenabilitatea lanțurilor alimentare globale și a agriculturii intensive a devenit discutabilă, criza provocată de SARS-CoV-2, declanșată în martie 2020, constituind un argument solid în această privință. Totodată, în ultimii ani s-a subliniat în permanență faptul că viabilitatea LAS-urilor reprezintă unul dintre cei mai importanți indecși de reziliență pentru economiile locale și naționale, cu numeroase beneficii economice, sociale, culturale, de sănătate și de mediu comunităților locale. 

În final, autorii studiului concluzionează: Putem spune că lanțurile scurte alimentare și economia locală nu doar asigură hrană proaspătă și sănătoasă, ci reprezintă chiar soluția la această criză, care se anunță a fi una prelungită. Promovarea conceptului de LAS și dezvoltarea piețelor locale reprezintă două acțiuni concrete, ce pot contribui la revitalizarea socio-economică regională cu impact atât în mediul urban, cât și în cel rural. În timp ce în mediul urban, aceste acțiuni aduc numeroase beneficii economice, sociale, culturale, de sănătate și de mediu comunităților locale, în mediul rural, aceleași tipuri de acțiuni contribuie la dezvoltare rurală și la conservarea identității locale a satelor românești. Tocmai de aceea, în vremuri de criză, comunitățile urbane și comunitățile rurale trebuie să se sprijine reciproc și să își exprime în mod solidar apartenența la un mod de viață în comun durabil, sustenabil și sănătos.

La nivel național au fost colectate 1.854 de chestionare completate, din care 1.840 (99,24%) au fost validate. Din municipiul Cluj-Napoca au fost completate 169 de chestionare. Pentru colectarea datelor din municipiul Cluj-Napoca un sprijin important a fost acordat de platforma Made in Cluj, grupul Facebook Susținem producătorii autohtoni de produse alimentare ai Clujului, Asociația Eco Ruralis și cadrele didactice de la USAMV Cluj-Napoca.

Studiul complet poate fi consultat și descărcat de aici.

Foto articol: Dan Tăuțan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *