Plăcintă cu spanac și trei tipuri de brânză Lasă un comentariu
Simona Rusu, cea care ne-a propus această rețetă și care se află în spatele blogului Manifest Bon Vivant, este o persoană cu multe roluri, variate, pline de responsabilitate, solicitante și deopotrivă încântătoare; dintre toate cel de gurmand, a luat amploare din ce în ce mai mare în ultimii ani, a acaparat-o, devenind pasiune.
Nu știu plăcintă care să se facă mai ușor decât aceasta. La un concurs al eforturilor raportate la rezultatul măsurat în gust bun, câștigă detașat. E minunată. Potrivită atât pentru cei mici cât și pentru mai marii casei, pentru cei ce ar devora absolut orice fiind pofticioși din fire, cât și pentru simandicoșii gastronomiei. E varianta perfectă pentru cei ce iubesc trufandalele pe care cu atâta drag ni le aduce primăvara și vor să se bucure de tot ceea ce au să ne ofere. Și chiar au din belșug!
Să știți că nu e doar o simplă plăcintă. E cu mult mai mult de atât! Poate fi servită ca și gustare, ori fel principal, cină și, de ce nu, mic dejun. Tuturor provocărilor le poate face față. E teribil de sățioasă căci cele trei tipuri de brânză în combinație cu spanacul fac treabă bună și alungă foamea oricât de mare ar fi. Ieri am ales telemea de vacă, de bivoliță, brânză proaspătă de vaci și vreo trei linguri zdravene cu smântână. Partea cea mai frumoasă e că puteți pune orice brânză care știți că vă încântă gustul. Așa rezultatul va fi și mai abitir pe placul vostru.
Ingrediente:
- 500 g spanac proaspăt curățat și spălat (dacă preferați la cutie, una în varianta mare, vă e suficientă)
- foi de plăcintă – 9 la număr dacă vreți exactă precizare
- trei tipuri de brânză care să nu depășească 500g, împreună. Acum depinde ce preferați să domine: spanacul ori brânza. Sau poate doriți echilibru. Eu am folosit telemea de bivoliță, de vacă, brânză dulce de vaci, în cea mai puțină cantitate. Dar combinațiile sunt nenumărate.
- 3 linguri zdravene cu smântână
- 2-3 ouă
- rozmarin
- unt pentru uns tava ce va merge în cuptor și de pus între foi
- ulei presat la rece, de care iubiți mai mult
- puțin piper
Preparare:
Spanacul bine spălat și scurs de apă ajunge într-o tigaie de teflon pentru a se înmuia și a-și pierde din alura înfoiată de frunză verde, proaspătă și pe deplin semeață. După ce l-ați domolit și l-ați adus în textura celui de la cutie, lăsați-l deoparte. Să-și recapete liniștea.
Amestecați brânzeturile fără a le fărâmița foarte tare. E indicat să mai rămână câțiva bulgărași intacți căci atunci când îi descoperi în felia de plăcintă îți bucură nespus gustul. Explozie de senzații culinare! Adăugați ouăle, lingurile cu smântână și omogenizați bine.
Merge și puțin piper. Iar sare, depinde mult de tipul de brânză folosit. Dacă e o telemea mai sărată, nu e indicat. Peste spanacul călit puțin mai devreme adăugați amestecul de brânză și învârtiți-le până își uită mințile. Dar să nu-și piardă totuși textura specifică.
Vasul termic pe care îl veți trimite în chinul cuptorului – ideal în formă rotundă – ungeți-l cu unt. Luați trei foi de plăcintă, adăugați ici-colo fâșii subțiri de unt. Peste ele mai puneți alte trei surate ce vor avea parte de același tratament și încheiați cu ultimele trei. Foi, unt, foi, unt, foi.
Îmbrăcați vasul termic cu cele 9 foi de plăcintă. Turnați în îmbrățișarea lor amestecul de spanac, ouă, brânzeturi. Acoperiți apoi trăgând foile înspre centru, ca să închideți totul într-o cuprindere desăvârșită. Plăcinta așa dichisită și umplutura temeinic acoperită, mai primește niște unt. Nu mult. La final, exact înainte de a intra în cuptor, stropiți cu puțin ulei și adăugați rozmarin.
În dogoarea focului nu va sta mai mult de 30 minute. Vor fi suficiente pentru o perfectă rumenire și o pătrundere așa cum se cuvine a ingredientelor. Ce mirosuri vor cuprinde întreaga casă! Ispititoare. Reușesc cumva brânzeturile și spanacul să se contopească nespus de frumos.
Ademenesc și subjugă bietul pofticios. Iar rozmarinul cotropește simțul olfactiv. În timpul coacerii foile pocnesc ușor de la chinul prin care trec iar el își eliberează și mai abitir aromele.
Odată fiind gata, cât se răcește, pregătiți salata ce merge ideal combinată cu așa plăcintă delicioasă: castraveți tăiați pe din două și feliați, măsline fără sâmburi, tot pe din două împărțite, oregano și puțin oțet balsamic. După gust.
Că tot e sezonul, nu vă zgârciți și aruncați și niște ridichi.
Când puneți felia de plăcintă pe farfurie, îndestulătoare la porție, presărați pentru absolută desfătare stropi de ulei de cea mai bună calitate și încă puțin rozmarin. De aici încolo, înfruptarea va fi greu de stăvilit.
Să nu uităm să ne bucurăm gustul mâncând local și sezonal!
Eu iubesc Clujul! Și gastronomia deopotrivă. Liantul dintre noi îl reprezintă pasiunea. Vorbim de un oraș unde se poate mânca memorabil, se poate petrece timp de o calitate excepțională și unde cu siguranță vei fi fermecat din perspectivă gastronomică. Doar să știi cum! Aici intervine ajutorul meu. Eu voi fi ghidul tău! Și împreună putem face fiecare experiență în sine una memorabilă.
Pe blogul Manifest Bon Vivant scriu despre restaurantele din Cluj, împărtășesc experiențe culinare faine, povestesc despre evenimente gastronomice fie că sunt festivaluri, degustări, brunchuri, despre producători locali și ale lor minunate surse de hrană, despre importanța lor în comunitate și în viață noastră deopotrivă. Descoperim de ce este bine să mâncăm local și cum putem face ca împreună să dezvoltăm conceptul.
În egală măsură povestim despre ingrediente de tot felul, rețete, dar, cel mai mult despre mâncare bună, precum odinioară și, mai ales, unde o putem găsi. Dezbatem termeni atât de întâlniți în zilele noastre precum trasabilitate, sezonalitate, from farm to fork și încercăm să facem alegeri înțelepte în materie de mâncare. Care trebuie să fie bună, curată, corectă!